Haos în Franța, după ce guvernul a adoptat reforma pensiilor. Manifestanții s-au ciocnit cu forțele de ordine

Guvernul francez a invocat joi o putere constituțională specială pentru a promulga un proiect de lege controversat privind pensiile fără un vot în parlament, într-o mișcare riscantă anunțată de premierul Elisabeth Borne.

Proteste masive în Franța

Update 17 martie, ora 19.59. Poliția din Paris a intrat în conflict cu protestatarii după ce guvernul francez a decis să impună reformele pensiilor fără un vot în parlament.

Mulțimile s-au adunat în Place de la Concorde ca răspuns la creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Planurile au declanșat două luni de dezbateri politice aprinse și greve.

În cele din urmă, prim-ministrul Élisabeth Borne a invocat articolul 49:3 din Constituție – permițând guvernului să evite un vot în Adunare.

Decizia a fost luată cu câteva minute înainte ca deputații să voteze controversatul proiect de lege, deoarece nu exista nicio garanție de a obține o majoritate.

Mișcarea a provocat furie în rândul politicienilor din opoziție. Mulți l-au huiduit pe prim-ministru, au cântat La Marseillaise și au afișat pancarte de protest în parlament.

Vineri, un grup de partide de opoziție a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului președintelui Emmanuel Macron.

Liderul partidului de stânga La France Insoumise (LFI), Mathilde Panot, a scris pe Twitter că Macron a aruncat țara într-o criză guvernamentală, fără legitimitate parlamentară sau populară.

Mii de oameni au ieșit pe străzile din Paris și din alte orașe franceze pentru a respinge această măsură, cântând imnul național și fluturând steaguri sindicale.

Unii protestatari s-au ciocnit cu poliția la lăsarea serii. Un incendiu a fost aprins în mijlocul Place de la Concorde, iar poliția, cu scuturi și bastoane, a tras cu gaze lacrimogene și s-a deplasat pentru a evacua piața.

Până la căderea nopții, 120 de persoane au fost arestate, a declarat poliția pariziană pentru agenția de știri AFP.

Dar sindicatele au promis că își vor menține opoziția față de modificările aduse pensiilor, iar Confédération Générale du Travail (CGT) a anunțat că este planificată o nouă zi de greve și demonstrații pentru joi, 23 martie.

Procedura constituțională care a provocat toată această furie poate părea obscură, dar face parte din vocabularul politic din Franța.

Chiar dacă Macron a fost reales anul trecut pe o platformă de reformă a pensiilor, coaliția sa de guvernare nu are majoritate în Adunare și ar fi avut nevoie de sprijinul Partidului Republicanilor pentru a trece modificările la pensii.

Ori de câte ori un guvern invocă 49:3, poate fi sigur că va fi acuzat imediat că trece peste voința poporului.

De fapt, a fost folosit de exact 100 de ori în cei peste 60 de ani de existență a celei de-a cincea Republici și de către guverne de toate culorile politice.

Evident, ea tinde să fie folosită mai frecvent de guvernele care nu au o majoritate parlamentară constituită, cum ar fi cel al socialistului Michel Rocard în anii 1980 și cel al lui Élisabeth Borne în prezent.

Update 17 martie, ora 9:54. 217 persoane au fost arestate joi seară în timpul protestului din Paris împotriva reformei pensiilor.

Poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii adunați în piață, după ce aceștia au dat foc la paleți din lemn și au aruncat cu obiecte în forțele de ordine.

Update 16 martie, ora 22.23. Mii de protestatari din întreaga Franță au manifestat după ce președintele Emanuel Macron a impus joi reforma pensiilor.

În Place de la Concorde din Paris, peste 6.000 de persoane au ocupat piața fluturând steaguri și incendiind obiecte.

Protestele vin după ce guvernul lui Macron a folosit articolul 49,3 pentru a forța adoptarea reformelor la legile franceze privind pensiile.

Update 16 martie, ora 18:37. Președintele Emmanuel Macron, aparent lipsit de sprijin parlamentar pentru propunerea sa controversată de creștere a vârstei de pensionare cu doi ani, a decis să impună legea fără un vot în Adunarea Națională, o decizie care va inflama cu siguranță o confruntare deja tensionată în Franța în legătură cu această măsură.

Decizia a provocat proteste zgomotoase joi în interiorul camerei adunării, unde legislatorii opoziției au cântat imnul național francez și au bătut în birouri, în timpul unui discurs al premierului, un aliat al lui Macron.

Sesiunea zgomotoasă a avut loc după săptămâni de proteste și greve împotriva propunerii lui Macron.

Mai devreme joi – la o zi după ce sute de mii de oameni au mărșăluit în orașele din Franța pentru a se opune planului – camera superioară a Parlamentului, Senatul, a aprobat proiectul de lege, care mărește vârsta la care majoritatea lucrătorilor se pot pensiona cu o pensie guvernamentală la 64 de ani, de la 62 de ani.

Dar în Adunarea Națională, camera inferioară și mai puternică, partidul lui Macron și aliații săi dețin doar o majoritate subțire și nu au avut suficiente voturi pentru a trece proiectul de lege.

Franța are acum la dispoziție 24 de ore pentru a solicita un vot de neîncredere.

„Nu ne putem asuma riscul de a asista la 175 de ore de colaps parlamentar”, a declarat Élisabeth Borne, prim-ministrul Franței. „Nu putem risca cu viitorul pensiilor noastre. Reforma este necesară.”

Macron a declarat în repetate rânduri că dorește să evite recurgerea la această măsură, dar, în mod evident, a ajuns la concluzia că riscul unui vot era prea mare.

Decizia a fost luată cu doar câteva minute înainte ca votul să fie programat, deoarece guvernul nu avea nicio garanție că proiectul de lege va întruni o majoritate în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez.

Proiectul de lege va crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și este legea emblematică a celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Planul nepopular a provocat greve și proteste majore în întreaga țară începând cu luna ianuarie.

Este de așteptat ca această măsură să declanșeze rapid o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Macron.

Știre inițială: Senatul a adoptat joi dimineață legislația de creștere a vârstei de pensionare la 64 de ani, dar un scrutin în Camera inferioară a Adunării Naționale, programat pentru după-amiază, a fost considerat extrem de strâns.

Trenurile, școlile, serviciile publice și porturile au fost afectate de greve în ultimele șase săptămâni, în timp ce au avut loc unele dintre cele mai mari proteste din ultimele decenii.

Se estimează că 1,28 milioane de persoane au ieșit în stradă pe 7 martie.

În urma unei greve continue a gunoierilor municipali din Paris, aproximativ 7.000 de tone de gunoi necolectat s-au adunat pe străzi, atrăgând șobolani și consternând turiștii.

Greva a fost prelungită până lunea viitoare, iar perspectiva unor probleme grave de sănătate publică a dus la apeluri tot mai numeroase pentru ca autoritățile să intervină.

Muncitorii, forțați să se întoarcă la posturi

Șeful poliției orașului, Laurent Nunez, a informat-o miercuri seară pe primarul Anne Hidalgo că guvernul își va folosi puterea de a „rechiziționa” muncitorii, ceea ce înseamnă că unii dintre ei vor fi forțați să se întoarcă la muncă sub amenințarea de a fi urmăriți penal.

Hidalgo a apărat protestele ca fiind „corecte”, deși biroul său a contractat companii private de colectare a gunoiului pentru a curăța gunoiul în unele zone, inclusiv în fața școlilor și a creșelor.

În altă parte, lucrătorii de la sindicatul CFE-CGC din sudul Franței au afirmat miercuri că au întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei insule prezidențiale din Mediterana, folosită de Macron pentru vacanța de vară.

Sondajele de opinie arată că două treimi dintre francezi se opun reformei pensiilor și susțin mișcarea de protest.